Ce faci când e pandemie și vrei să fugi un weekend din București, însă n-ai prea multe variante? Nu poți lua în calcul drumurile lungi și obositoare spre centrul țării, nu poți cumpăra bilete de avion pentru că nu știi dacă zborul va fi efectuat…și lista poate continua. În vremuri de restriște m-am adaptat situației și am acționat în consecință, așa că am luat în calcul un drum până la vecinii bulgari. Nu pentru plajă ci pentru a explora zonele de deal sau de munte. Pentru că Veliko Tărnovo e aproape de București (200 km) și părea destul de drăguț din descrieri, am programat fără prea mult elan o ieșire spre cetatea medievală.
Drumul lejer, fără timp de așteptare la graniță și distanța scurtă până la destinație, au contribuit la o stare de bine ce prevestea un weekend fain departe de casă. Și ce weekend!
Veliko Tărnovo nu impresionează prin nimic la intrarea în oraș. Te întâmpină cu clădiri vechi cu aspect comunist, străzi pustii și o atmosferă destul de stranie. Însă pe măsură ce te îndrepți către zona centrului istoric, lucrurile se schimbă radical. Străzile devin din ce în ce mai înguste, mai animate, mai colorate și mai pline de viață. Pe marginea lor își fac simțită prezența taverne, magazine și buticuri cochete cu haine sau produse artizanale din lemn, decorațiuni sau suveniruri. Chiar și bulevardul principal e foarte vesel, plin cu steaguri colorate și decorat cu pomi frumos îngrijiți. Aici găsești la orice pas mici magazine cu apă, sucuri, magneți sau țigări (foarte ieftine, de altfel!)
Ce mi-a plăcut foarte mult?
Din zonele joase ale orașului poți privi construcțiile frumos colorate așezate pe coline. Priveliștea seamănă mult cu cea din zona renumitei Coaste Amalfi din Italia, însă eu am asemănat pâlcurile colorate de clădiri cu celebrele favele din America de Sud. Poate și pentru că îmi e foarte dor de o călătorie peste ocean…
De pe malul râului Iantra poți admira în toată splendoarea ei, Cetatea Tsarevets. Iconul orașului medieval găzduiește în fiecare an pe timpul verii (de obicei sâmbătă seara), Festivalul Luminilor proiectate direct pe zidurile cetății. Un spectacol senzațional cu muzică medievală și culori stridente, ce transformă experiența într-o adevărată mașină a timpului. Vreme de 15 minute „am văzut muzica” și „am ascultat culorile” împreună cu alte câteva zeci de oameni la fel de încântați de eveniment ca noi.
Dacă seara cetatea îmbracă haine de sărbătoare, pe timpul zilei te îmbie să-i calci potecile…multe, abrupte dar frumos aranjate. Pe dealul cel mai înalt al cetății am descoperit Catredrala Patriarhală Înălțarea Domnului, după multe pante înclinate și străduțe pietruite. Edificiul are o arhitectură exterioară frumoasă, însă interiorul te șochează. Picturile și frescele care în mod normal ar trebui să înfățișeze chipuri angelice, seamănă mai degrabă cu tablouri moderne, atipice pentru un lăcaș sfânt. Scenele înfățișate în desenele cu iz renascentist povestesc despre purgatoriu, despre suferințele dintr-un infern aproape palpabil, trăite de personajele care îmbracă în imagini pereții bisericii. Atmosfera este destul de apăsătoare, iar culorile reci și închise îți imprimă pe retină povestea fiecărui chip pictat.
Am ieșit repede…în interior e rece.
Ce mănânci în Bulgaria?
Nu ești la all inclusive, deci simte-te liber să încerci preparate tradiționale bulgărești la orice tavernă care-ți place. Eu sunt o gurmandă declarată, așa că pentru mine scurta incursiune în gastronomia locală a Bulgariei a însemnat vreo 2 kg în plus la final de săptămână, dar nu mă plâng 🙂 Bulgarii știu să gătească! Nu folosesc mirodenii tari, nu au sosuri grele iar salatele sunt divine. Din preparatele locale pot spune că m-au încântat la modul absolut, dovleceii prăjiți acoperiți cu sos de iaurt (restaurant Mehana Gurko) și aperitivul din brânză cu ardei gras și ou gătite în cuptor (restaurant Shtasliveca). Am încercat și celebrul cârnat bulgăresc, însă asemănarea cu micul românesc nu m-a impresionat foarte tare.
Despre prețuri nu pot spune decât de bine. Bulgaria detronează foarte ușor tot ce înseamnă prețuri în România, dacă facem o comparație între zonele similare. N-o să pun poze cu meniuri sau prețuri însă îți spun doar că o masă completă pentru 3 persoane (inclusiv multă bere la draft), servită la cele mai bune restaurante din oraș, costă în medie 150 lei. Și la capitolul cazare bulgarii stau foarte bine, cel puțin în zona Veliko Tărnovo. Am plătit 115 lei/noapte pentru un apartament situat în zona înaltă a orașului, nu foarte departe de centrul istoric.
Călătorului îi șade bine cu drumul, așa că n-am putut sta două zile la rând în același loc.
Dacă ajungi în zonă, urcă-te în mașină și mergi 3 km spre Arbanasi. Micul sat din apropierea cetății Tsarevets e o splendoare! N-am mai avut parte de atâta liniște într-o zonă oarecum turistică, de foarte mult timp.
Arhitectura și peisagistica locului vorbesc despre implicare și despre dorința de propulsare a zonei în rândul celor deja consacrate ca fiind adevărate embleme ale turismului. Cărările sunt aproape perfect pavate cu pietriș sau asfalt, clădirile sunt aranjate cu mult bun-gust de către localnici sau proprietarii de pensiuni iar decorurile ambientale ale localurilor te duc cu gândul la o stațiune de lux cu circuit închis. Am încercat chiar să găsesc unitățile de cazare cu piscină, însă gardurile impozante și destul de înalte nu te lasă să descoperi posibile locuri în care ai putea petrece câteva zile, așa că nu-ți rămâne decât opțiunea de a le căuta pe internet în prealabil.
După atâta plimbare ți se face sigur poftă de ceva bun. În cazul asta îți recomand o vizită la restaurantul Sevastokrator.
Este amplasat chiar la intrare în Arbanasi și are o priveliște splendidă asupra Veliko Tărnovo. Un fel de infinity view panoramic în care te poți răsfața cu bere Shumensko (6 lei), un pahar de vin (5 lei), Mojito (13 lei), limonadă (9 lei/250 ml), frappe (8 lei) sau fresh de portocale (13 lei). Am zis deja că prețurile sunt mici? ☺
Ai terminat de explorat împrejurimile și pleci spre casă? Mini-vacanța încă nu s-a terminat. La 20 km de Veliko Tărnovo, pe drumul spre vama Ruse, găsești situl arheologic Nicopolis ad Istrum. Ruinele frumos amenajate povestesc despre fosta așezare romană din secolul al II-lea, fondată de Împăratul Traian. Locul e drăguț, însă nu poți sta foarte mult pentru că e destul de mic. Este ideal însă pentru o oprire de o jumătate de oră în aer curat și ceva poze.
Dacă te-am convins, dă o fugă până la Veliko Tărnovo . O să-ți placă și o să mai vrei. Până atunci aruncă un ochi și pe pozele de mai jos că să știi ce te așteaptă.
One thought on “Veliko Tărnovo, cetate medievală și loc de promenadă”
Fain!:)Mulțam! Daca mai rămâne ceva timp la dispoziție (30-40 min) merită o vizita scurta la Mănăstirea și Chiliile rupestre de la Basarabov (înainte de a ajunge în vama Bulgara, pe drumul de întoarcere către România, este un indicator din drumul principal – pe partea dreapta).