Vacanță în Munții Apuseni – România de poveste

Pandemie…pandemie, însă e vară și cu toții simțim nevoia să evadăm măcar puțin din cotidian. Și ce poate fi mai indicat în vremurile astea decât o vacanță în Munții Apuseni, în locuri izolate? Natura și peisajele verzi, demne de imortalizat în tablouri sau instantanee care durează o viață, abia așteaptă să fie descoperite.

Simțeam că zona Apusenilor este destinația care mă va face să tresalt de bucurie și să mă încarc cu energii pozitive cât pentru toată vara. Și nu m-am înșelat. De fapt, știam asta încă din 2015 când am străbătut în grabă o parte mică a Parcului Național Apuseni. De data asta am decis să-i aloc mai multă vreme și să explorez împrejurimile în voie. Așa că după vizitele la Timișoara, Arad și Oradea, am plecat cu multă nerăbdare spre zona aproape sălbatică a Apusenilor. Încă de acasă am stabilit baza, rezervând câteva nopți la Pensiunea Casa Maria în Valea Drăganului și alte câteva nopți la Pensiunea Izbucul Tăuzului în Gârda de Sus.

Ce poți face în zonă?

Dacă alegi să te cazezi la Pensiunea Casa Maria, ai doar câteva opțiuni de luat în calcul. În afară de a contempla natura în diminețile târzii la o cană cu ceai îndulcit, poți să faci și drumeții spre stâna din sat sau spre barajul Drăgan-Floroiu. Plimbarea spre stână se oprește după aproximativ o oră de mers, pe platoul pe care aceasta e amplasată. Pur și simplu îți înseninează ziua (la propriu)! Ai o superbă priveliște panoramică asupra munților care se împart între județele Bihor și Cluj. Ba chiar poți zări în depărtare silueta timidă a pensiunii de la care tocmai ai plecat 😍

Despre traseul către baraj nu voi spune decât atât: înarmează-te cu răbdare, apă și ceva dulce preparat sau oferit uneori chiar de gazda pensiunii, Mădălina. Drumul e relativ scurt însă înclinația pantelor o să te țintuiască pentru următoarele zile pe terasa pensiunii. Ocazie prielnică de a socializa cu alți turiști sau de a face niște delicioase clătite împreună cu gazda 😋

Pentru că parcul Natural Apuseni abundă în oportunități de explorare, nu sta într-un singur loc, chiar dacă ți se pare că acela e „the one”.

Eu am fost suficient de inspirată să cobor din Valea Draganului spre zona Arieșeni pentru câteva zile.

Aici opțiunile sunt multiple. Pune pe listă Peștera Poarta lui Ionele, Ghețarul Scărișoara, Peștera Ghețarul Vârtop și Peșterile Coiba Mare și Coiba Mică. Dacă ești un slow traveler, du-te duminica și la târgul local din Gârda de Sus. O să ai parte de cea mai frumoasă experiență culinară; cu mici, plăcinte tradiționale și bere, toate savurate printre localnicii dornici să te cunoască sau să-și spună poveștile de viață. Știu, micii și berea nu sunt chiar fancy însă în locul ăsta poți fi tu însuți. Cumva, timpul pare că stă în loc în partea asta de lume și poți simți că te reconectezi cu originile.

Tot în apropiere de Gârda de Sus, de la Pensiunea Izbucul Tăuzului, poți începe traseul pentru peșterile Coiba Mare, Coiba Mică și Ghețarul Vârtop. Nu înainte însă de a opri în satul Casa de Piatră pentru niște plăcinte cu brânză făcute de doamna Letiția, soția ghidului cu care vei explora mai târziu ghețarul. Drumul până la Vârtop durează aproximativ jumătate de oră iar traseul se face prin pădure, după ce treci de Coiba Mică și Coiba Mare. Are un grad de dificultate mediu, în sensul în care pantele sunt destul de abrupte și obosești repede dacă nu mănânci plăcintele cu brânză înainte 😁 La întoarcere mai poți savura o dată bunătățile doamnei Letiția, de data asta dulceață de casă cu pâine proaspătă coaptă pe vatră. Un deliciu!

Pentru zilele leneșe cu chef de tihnă, liniște și un strop de poftă de natură, mergi la Izbucul Tăuzului. Izvorul îl găsești chiar în apropierea Pensiunii Izbucul Tăuzului, după 10 minute de mers agale pe potecile prăfuite. Intră în pădure și oprește-te la finalul traseului marcat cu albastru (alte 10 minute), chiar în fața izvorului. Poți sta ore în șir. E liniște.

Zona Munților Apuseni pare desprinsă din poveștile bunicilor depănate la gura sobei, în serile reci de iarnă grea. Cărările munților; potecile strâmte și prăfuite; stânele cu mioare împrăștiate pe platourile verzi; căsuțele modeste și oamenii primitori și serviabili…toate desăvârșesc experiența reconectării cu natura. Pentru cine a copilărit la bunici, zona va fi ideală pentru o incursiune (scurtă de altfel) în vremurile în care viața era altfel…

Veve,

Distribuie pe:

Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *