Cu mașina în Croația – 2020

Înainte să se oprească din nou motoarele în turism, m-am gândit în sfârșit să pun „pe hârtie” câteva detalii despre cum am organizat un road-trip cu mașina în Croația, în 2020. În plină perioada pandemică, la granița dintre restricții și non-restricții, am făcut bagajele aproape last minute și am fugit în ceea ce credeam că va fi una din puținele escapade prin Europa, pentru o bună perioada de timp. Timpul m-a contrazis. Ba chiar am primit și două bonusuri: minunata Budapesta și o frântură din Belgrad.

Așadar, Croația 😊.

Cum ajungi?

Cea mai scurtă variantă e, bineînțeles, cea cu avionul. Dar cum pandemia a anulat aproape toate visele la înălțime în 2020, m-am mulțumit cu un road-trip. Traseul cel mai scurt pentru a ajunge la destinație a fost România-Serbia-Croația la dus și Croația-Ungaria-România la întoarcere. În felul ăsta am pus pe listă și două destinații pe care le ocoleam de multă vreme: Belgrad și Budapesta. Pentru cine are mai mult timp la dispoziție, poate încerca și Bosnia, Muntenegru sau Slovenia. Despre cea din urmă voi povești în detaliu într-un articol dedicat. A fost încântătoare!

Util: începând cu sezonul 2021, cei de la Ryanair au pus la dispoziție o rută nouă între București și Zadar în zilele de marți și sâmbătă, iar Karpaten a lansat pachetul charter spre Dubrovnik în zilele de vineri, până la jumătatea lui octombrie. Deci nu mai ai nicio scuză pentru a ocoli minunată Croație 😊.

Taxe și infrastructură – cu mașina în Croația

Se spune că drumul spre rai e pavat cu intenții bune. Asta ar fi partea românească din drumul către însorita Adriatică. Știm cu toții cum sunt excursiile prin România, așa că n-o să mă opresc asupra detaliului ăstuia. Ieșirea a fost pe la Porțile de Fier, deci am străbătut și o bună parte din Serbia, pe malurile Dunării. Nici aici n-am fost dată pe spate de infrastructură. Cel puțin nu până aproape de Belgrad, când autostrăzile au început să răsară ca de nicăieri. În scurt timp am dat drumurile proaste și înguste pe autostrăzi late și bine semnalizate.

Partea croată de drum este absolut fenomenală. Șoselele sunt foarte bine puse la punct, iar drumul în sine este o încântare pentru că și peisajele sunt superbe. În apropierea zonelor de interes turistic, autostrăzile sunt cocotate pe versanții înalți, iar călătoria se transformă pe alocuri într-o cursă în montagne-russe.

Ce trebuie să știi este că nici în Serbia și nici în Croația nu se plătesc vignete, ci doar taxe de autostradă. Tarifele pornesc în medie de la 12 lei/100 km de șosea de viteză și poți plăti atât cash cât și cu cardul. Prețul este destul de piperat dacă pleci într-un sejur mai lung, însă absolut util pentru confortul mașinii. Și al tău.

Prețuri

Croația nu e ieftină! Începând de la taxele de drum pomenite mai sus până la gustări pe plajă sau cazare, prețurile concurează serios cu cele din Franța sau Italia. Moneda locală este kuna iar 1kun=0.66 RON. Să vedem…

Cazare

Începând de la Zagreb până în sudul insular al Croației prețurile sunt uniforme. N-am sesizat nicio abatere de la regula lor de aur: scump și de calitate. Poți alege între apartamente, hoteluri, pensiuni sau case de vacanță. Prețurile pentru o noapte de cazare într-o cameră dublă mică (de tot 😊) pornesc de la 60€/noapte fără mic dejun și pot ajunge la…oricât pentru cei cu dare de mâna sau poftă de un sejur luxury. 

Condițiile sunt bune, proprietarii știu să facă turism iar curățenia e o altă regulă de aur a lor, așa că poți veni și cu copiii fără nicio grijă, dacă nu ții neapărat să ai parte de plaje cu intrare lină în apă sau să faci castele de nisip.

Mâncare

Bucătăria croată nu e foarte variată din punctul meu de vedere, motiv pentru care voi fi destul de subiectivă. Proximitatea Italiei, Ungariei și Serbiei și-a lăsat amprenta de-a lungul timpului asupra gastronomiei locale, așa încât o mulțime de feluri de mâncare populare sunt de fapt reinterpretări ale tradițiilor din vecini.

Am încercat black risotto – cu cerneală de sepie și gust pronunțat de fructe de mare, cevapcici – reinterpretare sârbească și croată a micilor românești, platourile cu brânzeturi locale asezonate cu fructe sau nuci și vin din podgoriile locale, burgeri, pizza, gulaș (reinterpretare a celui unguresc), pește și fructe de mare sau celebrul lor purceluș la proțap, a cărui preparare durează de obicei o zi întreagă. 

Deși eram într-o altă parte a Europei, n-am putut rezista tentației grecești în Zagreb, așa că am oprit de două ori la El Greco, pentru o porție imensă de salată grecească alături de cartofi prăjiți și lipie aburindă. Sună banal însă brânza folosită părea adusă direct din Grecia 😊.

Prețurile pentru un fel principal pornesc în medie de la 10/porție, o bere de import la 0.33L costă cam 3 iar apa plată la 1.5L o iei de la supermarket cu 1. Dacă mai adaugi un desert și aperitiv local, prețul unui prânz sau al unei cine pentru două persoane urcă lejer până aproape de 45€.

Activități

Ce faci în Croația în afară de plajă și plimbări prin orașele medievale sau satele pescărești din insule? Pentru 250€/zi poți închiria barcă, poți merge în larg pentru snorkeling și cursuri de scufundări (40€/ședința) sau poți încerca sporturile de aventură cu prețuri de la 50€ până la 400€ (parasailing, parapanta sau paragliding). Recunosc că nu am testat nimic din ce am enumerat mai sus, și mai recunosc și că de câțiva ani buni nu reușesc nici măcar să mă mobilizez pentru parasailing. Scuza ar fi promisiunea pe care mi-am făcut-o, ca experiența să fie totuși undeva peste un ocean sau o mare turcoaz care scaldă vreo pădure de palmieri. Sau măcar vreun palc mai micuț 😊.

Puncte turistice, insule și plaje

Cel mai important lucru de știut despre litoralul croat este că nu prea există plaje cu nisip fin la îndemână. Sau nu le-am găsit eu. Deci n-o să te joci cu copiii lângă apă și nici n-o să te tolanesti oriunde. Pentru că am vizitat Croația pentru prima dată, nu mi-a permis timpul să explorez prea multe zone, așa că am ales să le cunosc pe cele populare, vedete în ochii turiștilor. Sigur mai ajung vreodată și în locurile mai puțin cunoscute sau pe plajele cu blue flag.

  • Zagreb a fost primul contact prelungit cu Croația. Orașul nu e mare, însă e aerisit și insuflă un farmec medieval aparte, destul de pronunțat în zona centrală. Aleile pietruite pline de terase și restaurante se concentrează timid într-un centru istoric și cultural de efect pentru turiști în căutare de povești din vremurile în care castelele și cetățile erau acasă pentru mai marii locurilor. Am privit și fotografiat o mulțime de construcții colorate, am urcat în Gornji Grad (Orașul de Sus) și am respirat pentru câteva zile aerul boem al Zagrebului de demult. 

Concret, ce vezi în capitala albastră? Folosește funicularul pentru a urca în Orașul de Sus și apoi mergi spre promenada Strossmayerovo pentru priveliști deasupra urbei. Admiră Turnul Lotrscak și emblema orașului – Biserica Sfântul Marcu, apoi plimbă-te prin zona pietonală. În Orașul de Jos poți admira Catedrala Zagreb cu ale ei turnuri celebre în reconstrucție sau poți lua la rând piațetele orașului până la Ilica – celebra stradă lungă de 6km și plină de magazine și buticuri cochete.

Dacă obosești, urcă-te în tramvaiul albastru care o străbate de la un capăt la altul. Noi am intrat și la Muzeul Iluziilor. Îl găsești pe Ilica 72 și plătești doar 7/persoană pentru intrare. Dacă ai chef de aer și mai proaspăt, da o fugă și la Castelul Medvedgrad. L-am găsit închis, însă mi-a prins bine plimbarea cu mașina prin pădurile urbane ale metropolei.

  • Zadar a fost doar o aventură 😊. L-am cunoscut preț de câteva ore și doar pentru că eram în trecere. Scăldat de soare și parfumat în permanență cu briza mării Adriatice, aidoma altor bijuterii croate, Zadar găzduiește un centru istoric, o promenadă, Catedrala Sfânta Anastasia, Biserica Sfântul Donatus, Biserica Sfânta Maria, un forum roman, un muzeu arheologic și celebra Piață a Poporului. Deși este un oraș de sezon estival, n-am explorat zona de plaje. Nici nu știu dacă există, însă bisericile medievale și magazinele elegante din centrul stațiunii au fost suficiente pentru o după-amiază toridă. Umblă vorba că parcurile naționale Paklenica și Kornati sunt destul de aproape de oraș și te pot încânta negreșit dacă plănuiești o ședere mai lungă în Zadar. 

Notă: Dacă vii cu mașina, ia in calcul un tarif de 2.5/oră pentru parcarea din oraș.

  • Split, cine n-a auzit de el? Icon-ul Dalmației și al doilea cel mai mare oraș din Croația, găzduiește în fiecare an aproape un milion de turiști, preponderent străini. Chiar și în vremuri de restriște, atunci când aproape toată Europa aștepta cu sufletul la gură trecerea valurilor pandemice, Split era asaltat zilnic de puhoaie de călători sosiți din nordul mai rece al Europei. Într-o sumedenie de orașe pustii și idilice ale Croației, Split a făcut diferența. Pentru aproape o zi am uitat de restricții, măști și indici pandemici. 

Am zâmbit timid în fața zidurilor venețiene ale orașului vechi, am admirat Palatul Dioclețian și m-am împrietenit cu pescărușii aflați în trecere pe faleza din port. Ia-ți ceva comod în picioare și pregătește-te să scotocesti fiecare alee și cotlon din centrul istoric. Split e un oraș deosebit, chiar și când e plin-ochi de turiști insațiabili, iar dacă ai răbdare până la orele apusului, poți veni acasă cu amintiri impresionante. 

  • Insula Vis e în totală antiteză cu aglomeratul Split. Urcă-te în ferry din portul Split și într-o oră jumate vei ajunge în oaza de liniște mult visată. Compania operatoare a curselor Split-Vis este Jadrolinija, iar o cursă dus-întors pentru două persoane cu tot cu mașina costă 65. Poți alege oricare din cele trei curse zilnice și poți cumpăra biletele și la fața locului, dacă nu agreezi cumpărăturile online în avans. Eu m-am orientat pe site-ul croatiaferries.com

Ce e de văzut pe insula Vis? La prima vedere s-ar zice că nu sunt prea multe, însă locul e superb. Nu știu dacă a fost din cauza pandemiei care a aerisit destul de bine destinațiile turistice din întreaga lume, sau dacă farmecul ei a fost mereu același, însă un lucru e sigur: insula a fost un…vis 😊. 

Locul e împărțit în două mini-stațiuni: Vis și Komiza. Sunt poziționate strategic în zone diametral opuse, așa încât n-ai cum să nu vezi toată insula, dacă stai măcar două zile. Plaje găsești însă pe aproape toată coasta, indiferent dacă vrei să te tolanești aproape de cazare în localitate sau dacă vrei să faci drumeții scurte prin zonele mai sălbatice.

Grandovac Beach

A fost prima pe listă pentru că e destul de aproape de zona central-portuară a stațiunii Vis. Plaja e mică, aș spune că e chiar înghesuită pe alocuri. Nu vei găși nisip fin, ci doar o amestecătură de pietre mari și frumos șlefuite de valuri. Nici șezlonguri sau baruri n-o să ai, așa că vino cu provizii pentru câteva ore. E liniște și poți admira în tihnă culoarea stridentă a apei.

Srebrna Beach

În sensul acelor de ceasornic, următoarea pe listă poate fi plaja Srebrna, în apropierea localității Rukavac. Ajungi ușor cu mașina pe care o poți lăsa într-o parcare neamenajată, după care o iei la pas printr-un crâng umbros și prăfuit, până dai de albastru. Nici aici nu sunt șezlonguri, restaurante sau zone cu nisip, însă poți să te așezi pe dalele de piatră care intră in mare. Umbră găsești destulă dacă te așezi sub copacii înalți de la mal.

Stiniva Beach

Plaja asta e de fapt o scobitură în malurile înalte și stâncoase ale insulei. Nu poți ajunge decât cu barca sau…coborând dealul preț de 500m pe teren accindentat și abrupt. Grămezile de pietre și bolovani care alcătuiesc zona de plajă sunt adunate uniform la umbra pereților înalți de stancă scobită. Iar apa e așa de frumos colorată! Vino dimineața, pentru că după ora prânzului se aglomerează cu turiști veniți pe calea apei în excursii opționale. Și nu uita că trebuie să și urci cei 500m. N-ai vrea s-o faci sub soarele dogoritor.

Kamenica Beach

Aici te poți răsfăța o zi întreagă într-un pat mare cu baldachin, aproape de barul de pe plajă. Prețul patului a fost echivalentul a 70 lei (!) pentru o zi întreagă. Găsești și șezlong dacă vrei să stai mai puțin sau ești doar în trecere. Mașina o poți lăsa în parcare la ieșirea din Komiza (aici e plaja), iar de acolo cobori câteva sute de metri pe asfalt. Nu uita din nou că trebuie să-i și urci, așa că fă tot posibilul s-o faci la apus. Nu e așa de cald și poți imortaliza de la înălțime luciul apei în culori de un argintiu puternic 😊.

  • Insula Krk – se leagă de continent printr-un pod, deci în practică o poți vedea fără bărci, transferuri sau costuri suplimentare exorbitante. Plătești taxa de pod pentru traversare și îți vezi de drum către Vrbnik sau Stara Baska – principalele puncte turistice ale insulei. 

Plajele din Krk ( Zgribnica, Kozica, Potovosce, Vela Plaza Baska, Zala, Oprna Bay sunt doar câteva) nu sunt nici ele vestite pentru nisipul fin ca pudra și nici pentru apa foarte caldă. Sunt însă colorate și pline de viață, pentru că pe insulă sunt la mare căutare zborurile cu parapanta, scuba diving-ul și windsurfing-ul. Cei împătimiți fac adevărate spectacole din sporturile astea, cât e ziua de lungă.

N-ai cum să te plictiseșți nici seara. Promenadele stațiunilor se animă frumos imediat după apus și mai că-ti vine să crezi că ești pe undeva prin Grecia. Ce nu mi-a plăcut? Veșnica aglomerație de turiști nemți, lipsa locurilor de parcare în zonele foarte aglomerate și căldura exagerată din augustul torid – dar asta nu-i din vina destinației.

Ce mi-a plăcut cu mașina în Croația? Infrastructura integrată aproape perfect în cadrul natural al țării, oamenii locurilor, bunul simț și respectul aparte pentru turism în general. Ah, și faptul că oricând Croația poate fi o alternativă bună la veșnica Grecie. 

Mai las câteva poze pentru inspirație, până la povestea lacurilor Plitvice 😊

Distribuie pe:

Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *