Cetăți din Transilvania și sate de poveste – România 2020

În 2020 am decoperit din nou frumusețile României de poveste, într-un scurt weekend de septembrie pe care l-am încărcat cu multă emoție. Urma să vedem cele mai populare sate și cetăți din Transilvania, locuri pe care nu le mai văzusem, deși sunt atât de aproape de casă. Vremea a ținut cu noi, iar soarele ne-a călăuzit pașii în cele două zile de periplu prin celebra Transilvanie.

Traseul a fost simplu, cu baza la Hotel Dumbrava, în apropiere de Cetatea Rupea. Am pornit dis-de-dimineață spre Saschiz și am continuat cu Criț, Viscri și Rupea, lăsând pentru a doua zi Complexul Geologic Racoșul de Jos, Castelul Sukosd – Bethlen și Cetatea Feldioara. La prima vedere pare un program destul de încărcat, însă ne-am descurcat de minune iar timpul a fost de partea noastră. N-am ratat absolut nimic din ce ne-am propus, iar plimbările și mâncarea au fost un trigger pentru retrăirea unor amintiri din copilărie demult uitate prin colțuri vechi de suflet.

Să vedem 😊

Cetăți din Transilvania

Saschiz

Intrarea în micul sat din județul Mureș e păzită cu strășnicie de Turnul cu Ceas al Bisericii Evanghelice Fortificate. Construcția înaltă din piatră și cărămidă e veche de 7 secole și încă arată formidabil! Deși trecusem de atâtea ori prin zonă, nu am oprit niciodată. Nici măcar pentru o fotografie. De data asta am ales să luăm la pas domol ulițele vechiului sat săsesc.

E liniște și un pic răcoare, deși e aproape prânz. Colbul de pe poteci încă nu se lasă risipit în adierea vântului. Nu are cine să-l poarte sub tălpi, satul încă nu s-a trezit. În depărtare, cocoțată pe o colină, zărim Cetatea Țărănească și ne bucurăm că putem începe ziua cu o scurtă drumeție. Avântul dispare repede însă, când doi turiști ne atenționează că a fost semnalată prezența urșilor în drum spre cetate, așa că decidem să admirăm construcția doar prin lentila aparatului foto.

Știam că în sat se mănâncă bine la Tei Cafe. E renumită pentru produsele bio locale și pentru ambianța extrem de plăcută, așa că mergem într-acolo. Nu rata nici tu experiența asta culinară! Te poți delecta cu ceaiuri din cele mai diverse, prăjituri și plăcinte de casă, salată de vinete și zacuscă proaspăt pregătite, legume crocante și brânzeturi românești. Iar pâinea…pâinea e divină!

Tot în Saschiz, înainte de plecare, am descoperit Fundația Adept cu al sau Centru de Procesare a Produselor Tradiționale. Locul ajută sătenii destoinici și buni gospodari să-și promoveze atât în țară cât și peste hotare, produsele tradiționale și rețetele de gemuri cu rubarbă, dulcețuri cu prune și nucă, zacuscă sau băuturi spirtoase. Unde mai pui că ni s-a povestit cum Prințul Charles însuși a inaugurat proiectul, fiind mare iubitor de produse românești? N-am plecat cu mâna goală 😊

Dacă îți place locul, poți să te și cazezi măcar pentru o noapte, la una din cele câteva pensiuni din sat. Ne-au plăcut mult Flori Haus, Pensiunea Keisd și Hanul Cetății Saschiz.

Criț

Îl găsești în comuna Bunești, între Saschiz și Viscri. Strada principală din sat e suficient de lată pentru a găsi un loc de parcare și a porni apoi în căutarea Bisericii Evanghelice Fortificate. Interiorul seamănă izbitor cu cel al bisericii din Viscri. Am aflat că renovarea a fost finalizată în totalitate în 2013, cu ajutorul Bisericii Evanghelice care a obținut finanțări europene. Tot în 2013 a fost finalizată si restaurarea orgii baroce amplasată în interiorul lăcașului de cult, cu cele peste 1.400 de tuburi ale sale. Sunetele armonioase din timpul scurtei vizite ne-au fermecat.

Ies din biserică și întru în mini-muzeul din curte. Pășesc încet peste pragul ușii de lemn care scârțâie…pesemne să anunțe incursiunea într-o realitate demult uitată, îngropată de un maldăr de amintiri proaspete, cu aer modern și sofisticat. Miroase a lemn vechi, a hambar plin și a grâne proaspete. Privirea cade fără ezitare pe exponatele din lemn aranjate la întâmplare în mica încăpere. Recunosc un război de țesut, un set de seceri, o coasă, o copaie dintr-un lemn vechi cât toate timpurile, un plug, un fierăstrău…

Nările îmi sunt invadate de mirosul amintirilor. Efectul lor e magic și încep să zăresc ograda bunicilor, casa veche tencuită cu lut și văruită cu grijă în prag de primăvară, grădina îngrijită cu sârguință de mâinile crestate de vreme ale bunicii…parcă aud și glasul copiilor pe ulița acoperită de praf răscolit de căruțele grăbite. Călătoria durează puțin, cât o fotografie la minut. Ies din întunericul încăperii joase și mi-e dor de bunici, de copilărie! Aș fi vrut să mai rămân în satul în care timpul parcă s-a oprit…

Și în Criț găsești un loc deosebit pentru a rămâne peste noapte sau doar pentru a te înfrupta din bunătăți locale. Casa Kraus e acela și e chiar lângă biserică. Spațiul exterior alocat pensiunii-restaurant e foarte generos, iar locul e plin de verdeață și destul de aerisit pentru perioada pandemică. Am auzit că au o ciorbă de fasole cum rar găsești 😊 Și dacă poftești în continuare la bunătăți locale, caută în sat Casa Brutarului, cu a sa pâine atestată tradițional. Când cuptoarele sunt pornite, mirosul se împrăștie până în miezul satului.

Viscri

Lucian Blaga spunea că veșnicia s-a născut la sat…Probabil a cunoscut satul Viscri 😊 Toată lumea știe cum a devenit cunoscut locul, toți îl îndrăgesc pe Prințul Charles și mulți au trecut pragul pensiunii de la Viscri 163. Dar Viscri nu este doar despre somități, ci mai degrabă despre ce au descoperit ele în inima mult iubitei Transilvanii.

Ulițele din Viscri sunt vii și pline de culoare iar căsuțele joase din lut sau lemn sunt vesel pictate în toate nuanțele de albastru-marin și verde-pal. Satul freamătă încă din zori, odată cu primul cântec al cocoșilor. Sătenii se pregătesc de lucru, proprietarii de pensiuni pregătesc blidele pentru micul dejun sau prânz, copiii ies grăbiți din curți cu treburi mărunte…Cu toate astea, atmosfera e încărcată de liniște. Satul e imaginea perfectă a unui tablou de Grigorescu. Din fericire, în afară de a admira casele și a desluși activitățile zilnice ale sătenilor, în Viscri poți să petreci o zi întreagă fără să te plictisești.

Mergi prima dată la Biserica Evanghelică Fortificată. E monument UNESCO și e fabuloasă! Din drumul principal, urmează ulița care urcă pe lângă școala primară din sat. Biserica-cetate e chiar acolo iar un bilet de intrare costă doar 10 lei/persoană. Poți urca și în turnuri pentru o priveliște superbă asupra împrejurimilor verzi.

Ce mâncăm în Viscri? Tradițional românesc! Viscri 32 – White Barn and Blue House, Viscri 78, Viscri 38 nu sunt doar niște adrese, ci furnizori de plăceri nemărginite pentru iubitorii delicateselor românești. Noi am prânzit la Viscri 38, unde meniul din ziua respectivă a fost compus din ciorbă și tocăniță de porc cu murături. Era să luăm și la pachet 😊

După plimbări și mese copioase, am vrut să luăm pulsul satului și la orele după-amiezii, așa încât ne-am aciuat la barul din centru pentru bere sau înghețată. Așa am cunoscut-o pe Dora, un ponei prietenos care își face mai mereu veacul pe lângă birtul din Viscri și poftește la mere cât e ziua de lungă. Atât de mult am poftit și eu, încât mi-am însușit câteva dintr-un copac 😊

După-amiaza s-a scurs lent, sub ultimele raze de soare care amenințau înghețatele sătenilor ieșiți la taifas. Am plecat și noi, acompaniați de un stol de gâște gălăgioase, convinși fiind că ne vom întoarce cândva pentru a urmări și cirezile de vaci sau turmele de oi care se întorc agale seara de la păscut.

Următoarea destinație?

Cetatea Rupea

O găsești pe Dealul Cohalmului, la 50km de Brașov. E ridicată pe un masiv de bazalt și are forma unei spirale. Deși e plină de turnuri și camere (Turnul Slujitorilor, Turnul Scribilor, Turnul Cercetașilor, Camera Scaunală, Camera de Sus etc), nu poți intra în toate. O poți însă admira din toate unghiurile, atât de jos de la drumul principal cât și de sus, de unde îți oferă o priveliște de zile mari asupra aglomerării de sate dimprejur. Noi am așteptat apusul atât de râvnit în fiecare escapadă însorită. A fost superb!

Fact: intrarea în cetate costă 15lei/persoană.

Complexul Geologic Racoșul de Jos: Vulcanul Stins, Lacul de Smarald, Coloanele de Bazalt și Castelul Sukosd – Bethlen

Dis-de-dimineață, după micul dejun, pornim în căutarea Rezervației Naturale de la Racoș. Știam că va fi o zi plină. Vom face drumeții, poze, vom admira construcții vechi și vom gusta (din nou) produse tradiționale. Primul obiectiv?

Lacul de Smarald de la Racoș

Zona este arie protejată, așa încât nu poți umbla pe unde vrei, fiind nevoie să urmezi traseele marcate. Oglinda lacului în lumina dimineții e de un verde-smarald perfect! „Căldarea” cu apă colorată e înconjurată de formațiuni de bazalt perfect structurate și bine delimitate. Ai crede că sunt sculptate de mari maeștri. Dacă ai noroc să fii singur prin zonă la primele ore ale dimineții, liniștea va fi partenerul perfect. Din păcate, noi ne-am nimerit lângă un grup organizat de turiști români foarte gălăgioși, care au reușit să ne alunge destul de repede spre următorul punct de atracție din zonă.

Vulcanul Stins

Cu aspect selenar, zona acoperită de pământ nisipos negru-roșiatic și bucăți de piatră ponce și bazalt, te face foarte curios (dacă nu erai deja) în a descoperi aria craterului unde se presupune că au avut loc ultimele activități vulcanice din România. Peisajul este fascinant. Te poți plimba lejer câteva ore pe marginea craterului și printre formațiunile de bazalt care stau de strajă flancând traseul. Paradoxul este că deși zona pare a fi foarte aridă, destul de aproape de crater, verdele viu al copacilor și arbuștilor contrastează frumos cu textura și culorile pământii ale vulcanului.

De la Lacul de Smarald către Vulcanul Stins poți ajunge cel mai ușor cu mașina, în aproximativ 5 minute. La intrare vei găsi si o parcare destul de încăpătoare, unde te poți opri după plimbare pentru o porție de mici sau un grătar proaspăt 😊

Coloanele de Bazalt

Foarte aproape de parcarea de lângă vulcan, vei găsi și coloanele de bazalt. Monument al naturii – vechi de mai bine de un milion de ani (zic geologii) – formațiunile sunt masive înalte de formă hexagonală, care au luat naștere prin răcirea scurgerilor de lavă peste bazaltul existent în zonă. Pare că natura și-a jucat cel mai frumos rol în cioplirea tuburilor înalte de 15 metri, care pot fi asemuite cu tuburile unei orgi uriașe.

Fact: taxa de intrare în Complexul de la Racoșul de Jos este 15 lei/persoană.

Castelul Sukosd – Bethlen

Aer medieval, ziduri de culori închise și mult verde împrejur. Bine ai venit la Castelul Bethlen! A fost denumit așa după familia contelui Bethlen și descendenții acesteia. Spațiul exterior nu este foarte generos, curtea fiind destul de strâmtă și ocupată cu câteva leagăne pentru copii, însă o scurtă incursiune între zidurile lui poate face minuni într-o după-amiază leneșă de vară târzie. În timpul anului (în vremuri non-pandemice), în curtea castelului se organizau expoziții, concerte sau ateliere…prilej numai bun de socializare 😊

Fact: intrarea costa 20 lei/persoană

Cetăți din Transilvania: Feldioara (Marienburg)

Este cea mai importantă fortificație edificată de cavalerii teutoni în Țara Bârsei și a fost restaurată în totalitate pe parcursul a 4 ani, între 2013 și 2017. Numele de Marienburg sau „Cetatea Mariei” i-a fost dat în cinstea Fecioarei Maria, patroana ordinului religios al cavalerilor teutoni.

Fact: intrarea costa 15 lei/persoană.

Ultima oprire înainte de plecarea spre casă? O cină destul de timpurie la Roza Csarda – un local banal din Racoș, amenajat într-o curte nu foarte îngrijită – dar care ne-a servit însă preparate tradiționale ungurești aproape la fel de bune ca cele de la origini. Gulașul de porc, ciorba și murăturile au fost aduse în grabă de doamna casei și servite fierbinți alături de pâinea proaspătă cu crustă crocantă. Am promis că ne vom întoarce pentru langoși…miroseau senzațional 😊

Distribuie pe:

Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *