Voiam câteva zile petrecute la aer curat, departe de haosul proaspăt creat din nou în capitală. Știu, sună ciudat, mai ales după ce două luni am suspinat după freamătul din trecut al orașului, însă cumva am reușit să ne adaptăm destul de repede noilor condiții. Acum tânjim după liniște și pauze lungi…ca cea din Sri Lanka. Însă, în Lunca Vișagului, la poalele Munților Vlădeasa, chiar în inima Parcului Național Apuseni, am descoperit paradisul mult căutat: Pensiunea Casa Maria Valea Drăganului.
Un colț de rai care adună povești de la turiști dornici de tihnă, Casa Maria este un basm ea însăși. Mai ții minte clipele copilăriei? Verile lungi petrecute la bunici și genunchii juliți pe ulițele din sat? Cadrul natural în care te întâmpină pensiunea, te poartă înapoi în timp, răscolind prin ungherele ascunse ale cufărului cu amintiri.
E începutul verii.
Natura se odihnește după ce o primăvară întreagă a fremătat înflorind, crescând și renăscând. În Lunca Vișagului nu poți cuprinde cu ochii văile acoperite cu pajiști verzi sau vârfurile de munte aflate la o aruncătură de băț de geamul caselor. Căsuțele de lemn presărate ici-colo pe potecile parcă uitate de lume, îți amintesc că te afli totuși într-o zonă populată. Sunt puțini localnici, puține căsuțe. Sunt vechi, îmbrăcate în haine ponosite, însă oamenii locului sunt cel mai frumos cadou pe care îl poți primi într-o vacanță de câteva zile într-una din cele mai frumoase zone ale României.
Casa Maria nu face rabat de la regulile nescrise ale ospitalității ardelenilor. Gazda, Mădălina, te întâmpină în pragul casei. E toată un zâmbet. Vrea să-ți prezinte imediat camerele pensiunii, livingul, terasele, locurile de odihnă și bucătăria. Vrea să te simți ca acasă și îi reușește. În papuci de casă sau chiar în șosete, te poți odihni în oricare din spațiile puse la dispoziție pentru turiști. Și nu sunt puține.
Ferestrele mari de la intrarea în pensiune țin loc de pereți. Cu vedere către piscurile înalte sau către Barajul Drăgan, priveliștile îți fac poftă de drumeții. Dar mai stai puțin pentru că ești servit cu ceai proaspăt pe care-l poți savura afară, uitându-te pierdut la verdele crud. E peste tot.
La Casa Maria ai tot confortul de care ai nevoie. Pensiunea este construită și gândită în stil modern. Amenajată cu extrem de mult bun gust, te poate ține captiv zile întregi. În afară de zumzetul albinelor și câteva talăngi de oi ce se aud în văile dimprejur uneori, nimic nu-ți întrerupe starea de liniște pe care o căutai (că doar de asta ai ales zona asta).
Cum ajungi?
La Casa Maria nu ajungi pe asfalt. Sau cel puțin nu în ultima jumătate de oră. Noi veneam dinspre Oradea, așa că am ales direcția Remeți. Dacă optezi pentru același drum, la intrarea în satul Remeți, în dreptul benzinăriei vei urma indicatorul Barajul Drăgan. Drumul (destul de prost) durează aproximativ 20 de minute. Vei ajunge la o poartă mare de lemn amplasată deasupra șoselei. Treci prin ea și urmează drumul încă 200m. Pe partea stângă pornește un drum forestier pe care trebuie să-l parcurgi preț de 1km. Ai ajuns 🙂 Dacă totuși nu reușești să te orientezi poți cere indicații de la gazdă. Obișnuiește să le trimită cu ceva timp înainte turiștilor care-i vor călca pragul.
Drumeții
Dacă ești o persoană activă probabil vei vrea să faci și ceva activități în zonă. Încropește un itinerariu din câteva drumeții. Seara te poți retrage cu o carte bună (găsești în biblioteca Casei Maria), cu muzică jazz ascultată în surdină sau poate cu un cântec zăngănit la chitara frumos așezată la intrarea în living.
Poți alege să cobori la Barajul Drăgan (aproximativ 3 ore dus-întors) pe un drum forestier urmat de șosele (prost) asfaltate. Se coboară destul de repede, însă returul este foarte solicitant. Pantele sunt destul de abrupte și ești nevoit să le urmezi preț de 6 km.
Dacă ți se pare dificil poți alege să urci la stâna din sat. Drumul e mai lejer și trece prin pădure, pe ulițele satului și prin poienițe decorate cu un strat consistent de iarbă proaspăt crescută. Tot 6 km sunt de parcurs. Stâna e amplasată pe un platou imens cu vedere panoramică 360 grade la Munții Vlădeasa. Splendoare!
Dacă nici stâna nu-ți face cu ochiul, poți să te plimbi pur și simplu în ce direcție vrei pe pajiștile verzi din jurul pensiunii, poți face un picnic pe iarba proaspătă sau poți împrumuta pentru scurt timp bicicleta gazdei pentru a bătători cărările pustii ale micii localități.
Ce mănânci?
Pentru că am ajuns în plină vreme a restricțiilor cauzate de pandemie, a trebuit să venim aprovizionați. Casa Maria are toate ustensilele necesare pentru a pregăti o masă rapidă sau chiar o cină pretențioasă demnă de lumina lumânărilor pe ritmuri de jazz. Tu alegi. Dacă ești descurcăreț poți cumpăra ceva delicii tradiționale de la cei câțiva vecini localnici sau chiar de la gazdă. Totul pentru o experiență autentică.
Cât costă?
O noapte de cazare la Casa Maria costă între 200 lei și 220 lei. Prețul variază în funcție de dimensiunea camerei și de priveliștea pe care o vezi în fiecare dimineață de la fereastră. Poți arunca un ochi și pe site-ul pensiunii.
Am fost uimiți de amplasarea Casei Maria, de ospitalitatea Mădălinei și de liniștea mult căutată pe care am găsit-o aici. Dar cel mai mult am fost fascinați de verde. Mult verde!
Te las cu poze,
